In caz ca va intrebati care e scopul acestui post, este simplu: imi place cum arata radiografiile. Sunt chiar cool!

Miercurea trecuta mi s-a facut prima radiografie din viata mea. Da, are legatura cu acel ATV si nu, nu am nimic grav. Partea proasta e ca inca nu mi-a trecut, partea buna e ca medicul mi-a recomandat C.M. pentru doua saptamani invocand multi termeni medicali pe care nu ii auzisem pana atunci si pe care nici nu am reusit sa ii retin.

Filmul intamplarii pe scurt

Raluca soseste un pic mai devreme de la servici pentru a ma transporta la Municipal. In timp ce asteptam liftul ma intreaba daca mi-am luat si eu chiloti curati ca s-ar putea sa fie nevoie sa ma dezbrac pe acolo (dooh! mereu am chiloti curati!). Ajungem la camera de garda. Il sun pe ortopedul care imi fusese recomandat de Andra. Zice sa o caut pe domnisoara doctor “nu stiu cum”. O gasesc. Tipa zice: Du-te la informatii sa iti dea o fisa. Pustiul de acolo zice: Du-te intai la triaj. La triaj nu era nimeni. Unei tipe care isi prepara o cafea de la automat i se face mila de mine ca stateam ca un cocostarc proptit de tocul usii si ma trece intr-un registru apoi imi da un biletel. Cu biletelul asta fermecat si cu buletinul ma intorc la informatii de unde trebuia sa iau fisa. Gagiul zice: Unde lucrezi? Ii zic si ma astept sa ma flituiasca. Stiam ca de la servici nu se virasera de mult obligatiile la buget ceea ce m-ar face sa-mi pierd calitatea de asigurat (multi colegi au avut probleme). In sfarsit iau fisa. Ma duc iar la dra. doctor. Imi scrie ceva pe fisa si ma trimite la radiograf.

Asteptand acolo am vazut oameni cu varste cuprinse intre 10 si probabil 80 de ani, 50% dintre ei boschetari, care mai de care mai suferind. Trist. – Ispiciuc! (aceeasi pronuntie dislexica pe care o aud din clasa intai anunta faptul ca imi venise randul). Radiografia am facut-o imbracat (normal, daca trece prin oase, trece si prin carpe). Dupa alte minute bune iese cineva cu filmele. Urma acum sa urc la etajul 3, aripa A1 unde ma astepta dr. Dan Popescu. Cautam un lift care sa functioneze. Ni se arata cu degetul unul care tocmai urca. Ne grabim sa-l prindem si reusim. “La 3, va rog”. La care liftiera: “Hai dom’le, pentru 3 etaje luati liftul?” Zic: “Duduie, radiografiile astea la genunchi din mana mea ce-ti sugereaza? Ca am venit aici pentru ca sunt multe etaje si vreau sa ma antrenez pentru olimpiada urcand si coborand scarile pana dimineata?”

Un “ding” anunta etajul 3. Avansam pe culoar. Intr-o incapere cu usa deschisa era un tip tinerel in compania a doua asistente care lingeau inghetata. Ma vede prin fata usii. Eu dau din cap executand un gest afirmativ. El zice: Da. Eu sunt doctocul Popescu. (mda… eu sunt economistul Isipciuc). Intru si ma asez pe un pat. Zice: Tre’ sa dai pantalonii jos ca sunt cam stramti. Ce bine ca aveam chiloti curati, nu-i asa? Imi testeaza articulatia in cauza. Miscarile imi erau cunoscute. Asa imi verifica articulatiile de la masina cand o duc la ITP. Dupa vreo 5 minute de “aici te doare? dar aici?” se da verdictul: Diclofenac, Aulin, Ketonal, fasa elastica si C.M. 2 saptamani. Aaa… si daca dupa asta nu se vindeca in proportie de 90%… mai da-mi un telefon.

Multumesc doctore si… keep in touch.

P.S.: Cine a zis ca meseria asta de doctor e misto? E foarte multa mizerie la mijloc, de la boschetari nespalati pana la batrani cu incontinenta. Chestia asta ma face sa ii respect si mai mult.

Articole similare:

1. Yahoo Status
2. Hristos a inviat!